+ Istoria motoretelor romanesti: Carpati, Mobra    
Adauga o Mobra

Istoria contructiei de motociclete la Tohani



Anii de dinaintea revolutiei din 1989 au reprezentat o perioada in care de confortul unui automobil sau de vitalitatea unei motorete nu se bucurau prea multi romani.

Printre motoretele vremii se numara Mobra, un exemplar aparut pe piata romaneasca in anii `70. Cei mai entuziasmati au fost tinerii, atrasi de modelele est-germane sau cehoslovace, insa destul de costisitoare in comparatie cu exemplarele de pe piata romaneasca.



Carpati sa fabricat in doua forme: Carpati, Carpati Super.

Marca Mobra a cunoscut cinci forme: Mobra 50, Mobra 50 Super, Mobra Turist, Mobra Hoinar si Mini-Mobra.

Motoreta Mobra 50 a fost fabricata incepand cu anul 1971. Motorul era produs de intreprinderea METROM Brasov si era asamblata la fabrica Tohan din Zarnesti. Lasand la o parte suspiciunile privind originalitatea modelului (presupunerea ca e o copie dupa modelul nemtesc Zundapp sau asemanarea cu Honda prin forma de aripa in relief de pe rezervor), trebuie precizat faptul ca este un urmas de marca al modelului Carpati si avea capacitatea de a transporta 2 persoane.



Caracteristicile motoretei:

Carpati avea urmatoarele caracteristici:

• Fabricat: 1959-1964
• Capacitate cilindrica: 49 cmc.


Carpati Super:

• Motor: M103 în doi timpi
• Capacitate cilindrica: 68 cmc.
• Viteza maxima: 55 km/h.
• Putere: 3 CP la 5000 ture.
• Consum: 1,8 l/100 km.
• Cutia de viteze: 4 trepte, schimbate cu piciorul.
• Suspensii:în spate telescopică si în fată cu arc, frână spate si fată cu saboti.


Mobra 50 si Mobra 50 Super avea urmatoarele caracteristici:

• Motor: monocilindru in doi timpi, cu racire fortata cu aer.
• Capacitate cilindrica: 50 cmc.
• Putere: 4 CP.
• Consum: 2,5 l/100 km.
• Cutia de viteze: 4 trepte, schimbate cu piciorul.
• Suspensia: amortizoare hidraulice.
• Incuietoare la ghidon.
• Transporta 2 persoane.
• Pretul (la lansarea pe piata in 1971): 6.325 de lei.


Mobra Hoinar avea urmatoarele caracteristici:

• Motor: monocilindru in doi timpi, cu racire cu aer .
• Capacitate cilindrica: 49,6 cmc.
• Puterea de 5 CP/8200 rot/min,
• Cutia de viteze in 5 trepte comandate cu selector la picior
• Viteza maxima de peste 70 km/h.
• Autonomia: 450 km.
• Pretul (la lansarea pe piata in 1986): 11.000 lei

Mobra Mini era un moped lansat în primăvara anului 1977:

• Motor: monocilindru în doi timpi, răcit cu aer
• Capacitate cilindrică: 49,6 cmc
• Putere: 2 CP la 5200 rpm
• Consum: 1,8 l/100 km
• Ambreiaj: centrifugal, cu o singură treaptă cuplată permanent
• Instalatie electrică: 6 volti
• Frâne: cu saboti interiori
• Viteza maximă: 40 km/h
• Greutatea: 45 kg
• Greutatea maximă admisă: 130 kg
• Pretul: 4.900 Lei









Mobra 50 Super s-a dorit a fi varianta imbunatatita, eliminandu-se o serie de elemente similare primului model. Noua motoreta a fost proiectata conform caracteristicilor precedentei, dar cu un design mult mai simplu, deoarece dispar semnalizatoarele de pe furca fata si stopul cu semnalizatoare, insa cu acelasi motor puternic.

Cea de-a treia varianta, Mobra Hoinar, produsa intre 1986 si 1994, este considerata un model 100% autohton. A fost lansata pe piata in 1986, la pretul de 11.000 de lei si era destinata atat transportului in oras cat si pentru drumurile lungi. La noul model a fost eliminat sistemul de racire fortata cu aer a motorului, specific modelului 50 Super. Motorul este un monocilindru in doi timpi cu o capacitate cilindrica de 49,6 cmc, o putere mai mare, 5 CP, si 8200 rot/min. Cu o autonomie de 450 km si o cutie de viteze in 5 trepte comandate (o treapta in plus fata de Mobra 50), Hoinarul atingea peste 70km/ora.

Ultimul model, Mini-Mobra, a fost produs incepand cu 1976 pana la sfarsitul anilor `80. Mini-Mobra reprezinta un model sport, mai simplu decat cel initial iar in 1981 se vindea cu 4.900 de lei.


Ultima motoreta, o Mobra Hoinar, s-a vandut in 2004, la sfarsitul lui martie, la pretul de 11,7 milioane de lei.

Lasand la o parte o serie de inconveniente (numar limitat de motorete- motiv pentru care se intocmeau liste de asteptare, motor zgomotos sau paleta cromatica redusa: portocaliu, rosu aprins sau mustar), comentariile ironice sau glumele intrate deja in folclor (,,Moarte sigura cu cobra, dar mai sigura cu Mobra’’), cu certitudine inceputurile `carierei` fiecarui motociclist erau marcate de Mobra.

Desi nivelul de productivitate atingea uneori 3000 de motorete intr-o luna si, de multe ori, se vindeau tot atatea exemplare, dupa aproximativ 40 de ani de activitate, fabrica a fost nevoita sa stopeze productia, intrucat `motorul furnizat de intreprinderea METROM Brasov nu corespundea normativelor europene`, declara Mircea Babes, directorul departamentului de cercetare-proiectare de la Tohan S.A. si, in prezent, la fabrica de la Zarnesti a mai ramas doar un exponat de muzeu.

Scurt istoric S.C. TOHAN S.A. ZARNESTI

A fost fondata in anul 1938 ca parte a grupului industrial MALAXA, grup de referinta in perioada interbelica.
Din anul 1948 pana in anul 1990, societatea si-a desfasurat activitatea sub denumirea de UZINA 6 MARTIE ZARNESTI , iar din anul 1990 pana in anul 1998, societatea s-a numit UZINA MECANICA TOHAN ZARNESTI.
In prezent, societatea este persoana juridica romana, constituita ca filiala a C.N. ROMARM S.A. Bucuresti.

Profilul productiei a fost directionat de necesitatile Armatei Romane, in timpul celui de-al doilea razboi mondial si in perioada postbelica, precum si de cerintele partenerilor externi, productia fiind orientata in general pentru:
– munitie de artilerie, calibru de la 76 mm la 130 mm;
– rachete sol-sol si aer-sol, calibru 122 mm si 82 mm, cu raze de actiune de la 3 la 20,4 km (furnizor exclusiv in Romania);
– focoase pentru rachete si munitie de artilerie (cel mai mare producator din Romania),
– munitie marina, producator exclusiv in Romania;
– elemente pirotehnice pentru alti parteneri: suruburi amorsa si trasoare.

In prezent S.C. TOHAN S.A este in perioada de adaptare la economia de piata, prin reorganizarea si redimensionarea capacitatilor de productie si a resurselor materiale si umane, transformari complexe care implica atragerea investitorilor strategici.

Sursa:
- rockabilly.ro
- veteran.ro