Mobra - Exploatare si intretinere
1975-10-15
Imediat dupa cumparare, "proaspatul" posesor de motoreta "Mobra" incepe rodajul "masinii" sale. Unii "sfetnici" sustin ca, pentru un rodaj corect, trebuie pus cit mai mai mult ulei in benzina. Se ajunge chiar la situtia in care procentul de ulei in amestec "urca" la 5 la suta prin turnarea a peste 0,600l in cei 12l de benzina cit este capacitatea rezervorului. Corect in perioada rodajului este necesara cantitatea de 0,480-0,500l ulei la un rezervor de benzina plin.
Ce efecte are turnarea unei cantitati de ulei in plus? In primul rind, ancrasarea bujiei si, deci, porniri dificile ale motorului, intreruperi la mersul fii sarcina apoi, dupa citva timp, se va astupa cu calamina orificiul de evacuare a gazelor arse si se va obtura orificiul admisiei. In concluzie, randamentul motorului se diminueaza, iar cantitatile mari de ulei ajunse in camera de ardere duc si la depuneii masive de calamina pe peretii acesteia si pe capul pistonului. Ca urmare, are loc micsorarea volumului camereide ardere, fenomen insotit de detonatii si autoaprinderi ale amestecului carburant - soldate, in final, cu uzura prematura a motorului.
Iata de ce trebuie respectate cu strictete dozajele optime ale aniestecului de benzina si ulei. Deci, in timpul rodajului, la un rezervor plin, sint necesari 0,480--0,500l de ulei, iar dupa rodaj 0,360l. Nu trebuie uitat ca marirea cantitati de ulei in benzina contravine si reglementarilor legale referitoare la evitarea poluarii aerului.
Vorbind despre alimentarea corecta a motorului si amestec carburant, trebuie retinuta si recomandarea privind pozitia acului de dozaj al carburatorului: vara, coborit - si fixat in siguranta sa - la nivelul celui de al doilea sant numarat de sus; iarna sau cind temperatura aerului scade sub +5°C, urcat la nivelul celui de al treilei sant numarat de sus. De ce este necesar acest reglaj? Iarna, aerul rece fiind mai dens, tiebuie marita cantitatea de benzina din amestecul carburant aspirat; deci, prin ridicarea acului de dozaj, la aceeasi pozitie a manetei de acceleratie, adica a sertarului cilindric (subar), calea de acces a benzinei in difuzorul carburatorului se va deschide mai mult.
Ce se intimpla daca nu se respecta aceste indicatii - uneori, tot din cauza unor "sfatuitori" care sustin ca "mai multa benzina inseamna mai mult ulei, deci o mai buna ungere?". Se va circula, vara, cu acul de dozaj ridicat, cu un amestec de carburant bogat, situatie ce are aceleasi efecte nefavorabile ca si excesul de ulei in plus, va creste consumul de benzinia si, de asemenea, aerul din preajma motoretei va deveni sufocant.
Reglarea aprinderii constituie o operatiune relativ simpla dar, de regula se executa "dupa ureche" si - sa mai spunem? - incorect. Distanta corecta dintre contactele ruptorului platine trebuie sa fie de 0,4mm la deschiderea maxima masurata cu lera din trusa de scule. O distata mai mare va reduce valoarea tensiunii dintre electrozii bujiei si va micsora cu timpul elasticitatei, arcului platinei mobile. Pe de alta parte distanta mica va duce la oxidarea mai rapida a contactelor. In ambele cazuri, se reducr eficacitatea scinteii ce aprinde amestecul carburant.
Reglarea momentului aprinderii se realizeaza astfel: se roteste volantul magnetic pina cind semnul "a", imprimat pe el, coincide cu semnul "A" imprimat pe carter; in aceasta pozitie, contactele ruptorului trebuie sa se departeze unul de celalalt. Momentul deschiderii contactelor se observa mai bine introducand intre ele o hirtie foarte subtire (de tigara de pilda) care, atunci cind acestea incep sa se departeze, poate fi extrasa cu usurinta. Daca, insa, hirtia introdusa intre contacte, cind acestea se aflau impreunate, nu cade, se vor slabi suruburile de fixare a placii cu contacte si se va rotii aceasta placa in sensul acelor de ceasornic, pina cind hirtia poate fi scoasa fara sa se simta rezistenta. Se fixeaza apoi placa in aceasta pozitie, corespunzatoare momentului deschiderii contactelor ruptorului.
Racirea motorului este cu atat mai necesara cu cit acesta "lucreaz" la turatii foatte mari. De aceea, se recomanda ca, periodic, la 4-5000km, sa fie spalate, cu benzina aripioarele de racire ale cilindrului. In nid un caz nu este permisa practicarea, in mantaua de ghidaj a aerului, a unor orificii, pentru asa-zisa imbunatatire a racirii.
Privitor la lantul motoretei, piesa dintre cele mai solicitate, trebuie spus cu intinderea lui corecta ii prelungeste durata de serviciu; la o intindere bine executata facuta cu ajutorul celor doua intinzatoare fixate pe axul rotii, deplasarea pe verticala a lantului, determinata prin apasarea sa la mijloc, trebuie sa fie de 1-1,5cm. Lantul "strins" se uzeaza foarte repede, din cauza fortei mari ce va actiona asupra rolelor, iar lantul prea slab se va deteriora la fel de rapid, datorita socurilor la care este supus, la plecari si schimbari de viteze.
In fine, problema amortizoarelor de zgomot din sistemid de esapare a gazelor. Multi posesoii de motorete, mai ales dintre cei foarte tineri, sint tentati sa elimine "labirintul" din teava de esapament, pentru ca motoreta sa emita sunete cit mai puternice, "sportive". Este bine de stiut ca structura si forma unei tobe de esapament se stabilesc in urma unor studii aprofundate si ca solulia adoptata este cea optima. Mai mult, la motoarele in doi timpi eliminarea completa a oricarui obstacol din sistemul de evacuare a gazelor reduce si randamentul de umplere a cilindrului diminuind randamentul motorului. Deci, atentie! Se urmareste obtinerea unui rezultat superior, dar, prin desfundarea tobei, se inregistreaza contrariul lui. Totodata, zgomotul produs de motoretele asa-zis bricolate contravine reglementarilor privind limitele poluarii sonore. Ceea ce nu este de neglijat.
Sursa: Revista Autoturism
Numar de vizite:3203
Ce efecte are turnarea unei cantitati de ulei in plus? In primul rind, ancrasarea bujiei si, deci, porniri dificile ale motorului, intreruperi la mersul fii sarcina apoi, dupa citva timp, se va astupa cu calamina orificiul de evacuare a gazelor arse si se va obtura orificiul admisiei. In concluzie, randamentul motorului se diminueaza, iar cantitatile mari de ulei ajunse in camera de ardere duc si la depuneii masive de calamina pe peretii acesteia si pe capul pistonului. Ca urmare, are loc micsorarea volumului camereide ardere, fenomen insotit de detonatii si autoaprinderi ale amestecului carburant - soldate, in final, cu uzura prematura a motorului.
Iata de ce trebuie respectate cu strictete dozajele optime ale aniestecului de benzina si ulei. Deci, in timpul rodajului, la un rezervor plin, sint necesari 0,480--0,500l de ulei, iar dupa rodaj 0,360l. Nu trebuie uitat ca marirea cantitati de ulei in benzina contravine si reglementarilor legale referitoare la evitarea poluarii aerului.
Vorbind despre alimentarea corecta a motorului si amestec carburant, trebuie retinuta si recomandarea privind pozitia acului de dozaj al carburatorului: vara, coborit - si fixat in siguranta sa - la nivelul celui de al doilea sant numarat de sus; iarna sau cind temperatura aerului scade sub +5°C, urcat la nivelul celui de al treilei sant numarat de sus. De ce este necesar acest reglaj? Iarna, aerul rece fiind mai dens, tiebuie marita cantitatea de benzina din amestecul carburant aspirat; deci, prin ridicarea acului de dozaj, la aceeasi pozitie a manetei de acceleratie, adica a sertarului cilindric (subar), calea de acces a benzinei in difuzorul carburatorului se va deschide mai mult.
Ce se intimpla daca nu se respecta aceste indicatii - uneori, tot din cauza unor "sfatuitori" care sustin ca "mai multa benzina inseamna mai mult ulei, deci o mai buna ungere?". Se va circula, vara, cu acul de dozaj ridicat, cu un amestec de carburant bogat, situatie ce are aceleasi efecte nefavorabile ca si excesul de ulei in plus, va creste consumul de benzinia si, de asemenea, aerul din preajma motoretei va deveni sufocant.
Reglarea aprinderii constituie o operatiune relativ simpla dar, de regula se executa "dupa ureche" si - sa mai spunem? - incorect. Distanta corecta dintre contactele ruptorului platine trebuie sa fie de 0,4mm la deschiderea maxima masurata cu lera din trusa de scule. O distata mai mare va reduce valoarea tensiunii dintre electrozii bujiei si va micsora cu timpul elasticitatei, arcului platinei mobile. Pe de alta parte distanta mica va duce la oxidarea mai rapida a contactelor. In ambele cazuri, se reducr eficacitatea scinteii ce aprinde amestecul carburant.
Reglarea momentului aprinderii se realizeaza astfel: se roteste volantul magnetic pina cind semnul "a", imprimat pe el, coincide cu semnul "A" imprimat pe carter; in aceasta pozitie, contactele ruptorului trebuie sa se departeze unul de celalalt. Momentul deschiderii contactelor se observa mai bine introducand intre ele o hirtie foarte subtire (de tigara de pilda) care, atunci cind acestea incep sa se departeze, poate fi extrasa cu usurinta. Daca, insa, hirtia introdusa intre contacte, cind acestea se aflau impreunate, nu cade, se vor slabi suruburile de fixare a placii cu contacte si se va rotii aceasta placa in sensul acelor de ceasornic, pina cind hirtia poate fi scoasa fara sa se simta rezistenta. Se fixeaza apoi placa in aceasta pozitie, corespunzatoare momentului deschiderii contactelor ruptorului.
Racirea motorului este cu atat mai necesara cu cit acesta "lucreaz" la turatii foatte mari. De aceea, se recomanda ca, periodic, la 4-5000km, sa fie spalate, cu benzina aripioarele de racire ale cilindrului. In nid un caz nu este permisa practicarea, in mantaua de ghidaj a aerului, a unor orificii, pentru asa-zisa imbunatatire a racirii.
Privitor la lantul motoretei, piesa dintre cele mai solicitate, trebuie spus cu intinderea lui corecta ii prelungeste durata de serviciu; la o intindere bine executata facuta cu ajutorul celor doua intinzatoare fixate pe axul rotii, deplasarea pe verticala a lantului, determinata prin apasarea sa la mijloc, trebuie sa fie de 1-1,5cm. Lantul "strins" se uzeaza foarte repede, din cauza fortei mari ce va actiona asupra rolelor, iar lantul prea slab se va deteriora la fel de rapid, datorita socurilor la care este supus, la plecari si schimbari de viteze.
In fine, problema amortizoarelor de zgomot din sistemid de esapare a gazelor. Multi posesoii de motorete, mai ales dintre cei foarte tineri, sint tentati sa elimine "labirintul" din teava de esapament, pentru ca motoreta sa emita sunete cit mai puternice, "sportive". Este bine de stiut ca structura si forma unei tobe de esapament se stabilesc in urma unor studii aprofundate si ca solulia adoptata este cea optima. Mai mult, la motoarele in doi timpi eliminarea completa a oricarui obstacol din sistemul de evacuare a gazelor reduce si randamentul de umplere a cilindrului diminuind randamentul motorului. Deci, atentie! Se urmareste obtinerea unui rezultat superior, dar, prin desfundarea tobei, se inregistreaza contrariul lui. Totodata, zgomotul produs de motoretele asa-zis bricolate contravine reglementarilor privind limitele poluarii sonore. Ceea ce nu este de neglijat.
Sursa: Revista Autoturism
Numar de vizite:3203